Niste ceasuri

Cateva ceasuri.

Un Certina DS Podium. 
Un ceas cu mecanism electronic, placut la purtare. Are carcasa din aliaj de titan fiind un pic mai usor decat te-ai astepta cand il privesti.
Destul de elegant fara a fi epatant. Geamul din safir este impecabil dupa o purtare destul de indelungata in varii conditii stresante.

 
Citizen Chronograph.
Tot  din aliaj de titan, tot electronic.
Parerea mea? Cam mic pentru cate stie sa faca. Doua fuse orare, crono, doua alarme. Nu a reusit sa ma trezeasca niciodata!
Marcajele fosforescente sunt excelente, pastrand multa vreme luminiscenta.

Casio DEP 600
Ceas destinat activitatilor subacvatice, marcat ca "Profesional" de producator.
Nu este un ceas in puterea cuvantului ci, mai degraba, un calculator de scufundari. Citeste temperatura si adancimile, face logul de scufundare.
Este din inox, greu, masiv cu un geam deosebit de gros. Astept manualul de la reprezentanta Casio!

Casio Protrek PRW-5000-1ER
Un ceas mare dar surprinzator de usor, cu unele componente ale carcasei din aliaj de titan, multisenzor si sincronizat prin radio cu ceasurile atomice.
Interesant, mai ales sistemul de iluminare si celula solara care incarca bateria asigurand o autonomie impresionabila.
Multe facilitati, un gadget interesant.
Ultima achizitie, inca ma joc cu el.

Supendacii si romanii.

In judetele cu populatie majoritara de etnie maghiara, procentul de participare la vot este execrabil, in pofida indemnurilor unor lideri maghiari care au subliniat importanta participarii.
Premierul Ungariei a indemnat la absenteism, premierul Romaniei a cerut cetatenilor romani sa participe la vot.
De aici, eu inteleg ca:
a. UDMR nu are ce cauta la guvernare intrucat nu exprima vointa populatiei de etnie maghiara;
b. Populatia de etnie maghiara ar trebui sa se duca in Ungaria in conditiile in care asculta de Viktor Orban si nu de Prim Ministrul Roman;

Mai este posibil si ca UDMR sa aiba o atitudine in public diferita de intentiile exprimate in cercurile cetatenilor de etnie maghiara.

In oricare dintre situatii, refuzul de a vota reprezinta moartea democratiei. Iar atunci cand un politician il promoveaza da dovada de iresponsabilitate chiar daca are "constiinta impacata".

Daca telul neprezentarii este reintoarcerea la Cotroceni a suspendatului, atunci socoteala juridica nu se potriveste cu socoteala politicianului caci suspendarea nu inceteaza prin invalidarea referendumului.
Suspendarea poate inceta numai daca populatia se exprima in cadrul unui referendum VALID, cu majoritate de NU.
Un referendum, chiar daca are majoritate (fie DA fie NU), dar nu este valid, astfel cum este definita conditia de validitate prin Decizia Curtii Constitutionale (prezenta a 50%+1 din cetatenii cu drept de vot) este echivalent cu INEXISTENTA unui referendum, deci cu absenta vointei populare. In aceste conditii, juridic vorbind, suspendatul ramane suspendat.

Telefonul cu Fir Scurt

Acum mai multi ani, vreo 12, lucram intr-o institutie in care exista un aparat telefonic cu aspect banal, de genul celor pe care le aveam in case prin anii 80, produs de Electromagnetica.
Singurul element "interesant" al acestui aparat telefonic era ca, in locul discului, acest aparat avea stema Romaniei.

Aveam sa aflu ca era celebrul telefon "T.O", acronim pentru "Telefon Operativ".
Acest telefon facea parte dintr-o retea telefonica paralela cu cea civila, retea intretinuta de STS.
Am fost trimis cu o insarcinare destul de banala in Botosani. Cu "invoire" de la seful telefonului, cu rang de ministru, am ridicat receptorul, mi-a raspuns o voce profesionista de operatoare telefonica ce s-a identificat cu un numar si m-a intrebat cu cine sa imi faca legatura.
"Cu Prefectul judetului X" si, in cateva secunde, dl. Prefect mi-a raspuns cu o voce emotionata.
I-am explicat ca il sun in legatura cu problema Z si ca o delegatie urmeaza sa soseasca la sediul Prefecturii la data de...
Ei bine, desi eram niste parliti cu rang de expert guvernamental, adica un pic mai mult ca impingatorii de vagoane, la sosirea noastra s-a dat de stire imediat ce am parasit hotelul si eram panditi de "comunitarul" de la poarta Prefecturii, care ne-a condus cu temenele pana la musiu Prefect in birou.
Unde, pe langa Domnia Sa, era si subprefectul, si secretarul, si sefii de servicii si directii din Prefectura.
Spre deosebire de delegatiile anuntate pe telefonul normal, de aceasta data plutea in acel birou un aer de "je'n sais quois", asa, festiv!

Cam asta e efectul "telefonului rosu", cu stema pe el, si al carui prefix nu trebuie sa il tii minte.
Exact acest gen de telefon il avea dl. Basescu, acum simplu cetatean...
Un telefon de pe care putea sa sune "pe fir scurt" pe seful SRI, DNA, PICCJ, MAI, prefecti, judecatori samd.
Un telefon pe care nu il poate intercepta nimeni si la care, apasand pe tasta 3, un nene ii spunea cine e cel mai mare dusman.
Probabil ca, apasand pe tasta 2, i se dadeau detalii picante din fel si fel de dosare penale dar pe al carui buton 1 nu a avut curiozitatea sa apese, caci astfel ar fi aflat ca are, totusi, niste dosare pe rol!

Iar acel telefon nu inseamna numai un receptor ci si o linie de internet si intranet protejata.

Ma bucur ca Antonescu a luat decizia de a-i taia "firul".

Poate ca, in urma acestei foarfeci in linia telefonica, Basescu va incerca acea senzatie de inefabil cu care traiesc tot mai multi romani, aceea de a raspunde la telefon cu "Buna seara tie si ascultatorilor nostri"!

Preventia in domeniul accidentelor rutiere

Aflu cu stupoare ca primarul din Bengesti-Ciocadia (Gorj), "edilul" cum l-au poreclit media, s-a decis sa ia masuri hotarate impotriva accidentelor din intersectia Campul Mare!

Va amplasa acolo o troita! Te p$#%@ pe tine de ras ce e in mintea astora pe mana carora se lasa bugetele locale!
De benzi de rezonanta sau de marcaje fluorescente nu s-a auzit!

Hai sictir "edilule"!

"De-a lungul timpului, în intersecţia din Câmpul Mare, au avut loc zeci sau chiar sute de evenimente rutiere. Multe dintre acestea s-au soldat chiar şi cu pierderi de vieţi omeneşti. Acest lucru îl face pe primarul din Bengeşti Ciocadia să creadă că zona ar fi blestemată. Din acest motiv a comandat o troiţă pe care vrea să o pună chiar în „intersecţia groazei”. „Au fost foarte multe accidente în intersecţia din Câmpul Mare. Au fost rănite zeci de persoane. Au fost şi oameni care şi-au pierdut viaţa aici. M-am gândit că trebuie să fac ceva. Am comandat o troiţă să o punem acolo pentru că m-am consultat şi cu cetăţenii şi credem că este ceva necurat acolo. Oamenii zic de spirite. Eu sunt un om credincios şi de aceea, am decis să pun acolo o troiţă”, a declarat Victor Geogia."

Articol original aici.

Basescu a luat ostatic un copil!

Amenintand ca isi da foc daca nu il voteaza lumea la referendum, Basescu a luat ostatec un copil!
Iata dovada!

Ancheta a psihologului politiei:

-Ce simti cand tragi cu arma intr-un om?
;
;
;
;
-Recul!

Bancile ne mint cand spun ca PIN-ul nu poate fi aflat de altii!

12 February 2010

Ross Anderson and his team at Cambridge University have been reporting on security and operational flaws on the UK's Chip and PIN card authentication system for some time, but now they have published their full report on the technology.

And, the Cambridge researchers claim, after testing their theories in a live retail environment, they have concluded that the system is crackable and therefore "broken" in the several places.

At the heart of Chip & PIN's alleged multiple flaws lies the fact that the PIN – in a heavily encrypted format – is held on the card itself, rather than on the bank computer network, as was originally planned in the earliest days of PIN-based card authentication systems in the 1970s.

Because of this, Anderson and Steven Murdoch and his colleagues have developed a methodology by which a card can be inserted into a retail terminal and, when a PIN is input into the terminal and the terminal 'pings' the card's chipset to verify the encrypted on-card PIN, the data stream can be intercepted.

In a series of demonstrations, Murdoch and his team were able to input a PIN of four zeroes into the card terminal in a university shop, intercepting the data stream in such a way that the terminal returned a positive affirmation that the PIN was correct.

In a BBC TV Newsnight demonstration last evening, the researchers 'cracked' the PINs of two credit and two debit cards in the wallets of a BBC camera crew person, using a PIN of 0000 in all cases.

The actual PINs used by the card owners were different, but by intercepting the card interrogation data stream, the research team was able to fool the terminal – and the bank card network – into thinking a PIN verification had taken place, and the transactions were then authorised.

Murdoch said: "We have tested this attack against cards issued by most major UK banks. All have been found to be vulnerable."

The discovery places some severe question marks over the existing Chip and PIN design and its security methodology, Infosecurity notes.

Cambridge's Anderson said: "Over the past five years, thousands of cardholders have had stolen Chip and PIN cards used by criminals. The banks often tell customers that their pin was used and so it's their fault."

"Yet we've shown that it's easy to use a card without knowing the pin – and the receipt will say the transaction was `verified by PIN' even though it wasn't."

According to Anderson, this is not just a failure of bank technology. It's a failure of bank regulation.

"The ombudsman supported the banks and the regulators have refused to do anything. They were just too eager to believe the banks."

Stephen Howes, CEO of Gridsure, the developers of a pictorial alternative to the numeric PIN system, and a long-standing critic of Chip and PIN, believes that the Cambridge research has shown that Chip and PIN cards can no longer be considered as a two-factor authentication method.

"This latest revelation about Chip and PIN cards has yet again called into question the confidence we can have in our banks and their attitude to our security", he said.

"As we've seen in recent comments, banks are all trying to hide behind each other by claiming it's an 'industry issue', so the question to be asked is: Who is actually going to take responsibility for this?"

According to Howes: "as we know, the banking industry is self regulated, so it cannot just bury its head in the sand, especially when its responsible for policing its own fraud."

"Consumers are being forced to use a system that has been shown to be broken, and ultimately it will be consumers who suffer", he explained.

"These Cambridge scientists have unearthed a fundamental flaw in the system and I think most people will be gobsmacked", he said.

"Effectively they've discovered that Chip and PIN can no longer be considered a two-factor solution and banks must consider making a wholesale change to their approach to fraud, which certainly wont just take five minutes", he added.

Saptamana aceasta...

... a inceput cu 1 Aprilie si a continuat cu doua stiri in registru tragi-comic:
Prima ar fi cea legata de conamnarea avocatului Doru Catalin Bostina, unul din cei mai de succes avocati ai perioadei de infloritoare afaceri cu statul si a unui notar public pentru infractiunea de - tineti-va bine - fals intelectual!
Falsul intelectual presupune consemnarea de catre un functionar public a unor date sau fapte inexacte in actul oficial.
Adica, mai pe sleau, cand s-a intocmit un act de vanzare cumparare, persoana care a semnat actul in fata notarului nu era cea care pretindea ca este... in fine, nu intru in subtilitati, ideea e ca romania, in continuare, furnizeaza dovezi demne de un loc fruntas in Guiness Book pentru titlul de "Tara tuturor posibilitatilor, dar mai ales cele pe dos"!
Adica un avocat extins tentacular in diverse tari din Europa este condamnat pentru fals! Jenant, domnule Bostina, noi speram sa gasiti un avocat bun care sa va reprezinte si sa va apere cu succes si, mai ales, sa fie prezent la termene! Ca in dosarul dvs., bagam de seama ca a cam lipsit, ba mai mult, ati si fost amendat pentru tergiversare!
Este absurd ca un avocat e succes sa se manjeasca la cativa firfirei si sa isi riste libertatea. Sau, poate ca a considerat ca este incojurat de un fel de aura protectoare. Ori a mizat pe prietenia cu anumite factiuni politice cu "reprezentare" in DNA si justitie. Oricum o dai, ramane mirabila problema si nu "cadreaza" cu pozitia si cu tonul auto-elogios in care isi prezinta materia cenusie pe tot felul de site-uri.

A doua faza faina a saptamanii este legata de eutanasierea cainilor vagabonzi!
O multime de politicieni au sesizat capitalul electoral pe care o atitudine de conservare si ocrotire a plagii care se cheama "caine comunitar" o poate furniza intr-o tara in care politica se face la teve si in care aceasta este sinonima cu furatul consistent!
Pentru cei care protejeaza aceste "fiinte nevinovate" dar miraculoase (de 10 ani tot sterilizeaza la caini si acestia se incapataneaza sa procreeze, noi propunem ca fiecare parlamentar sa parcurga o etapa practica in care:
-sa fie muscat de un caine vagabont;
-sa beneficieze de tratamentul antirabic cu injectii in burtica lor sanatoasa si bine definita.

Mai jos este sentinta pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti in dosarul Bostina:

Solutie: Amână pronunţarea la 01.04.2011. SP.152/F- Admite cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de către procuror. În baza art. 334 Cod proc. pen. dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului BOŞTINĂ DORU CĂTĂLIN din 2 infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată în concurs real, prev. de art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal într-o singură infracţiune de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 Cod penal, respectiv din 8 infracţiuni de uz de fals în concurs real, prev. de art. 291 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, într-o singură infracţiune uz de fals în formă continuată, prev. de art. 291 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal. I. În baza art. 290 Cod penal condamnă pe inculpatul BOŞTINĂ DORU CĂTĂLIN la o pedeapsă de 3 luni închisoare. Face aplic. disp. art. 71, 64 lit. a teza a II-a şi lit. b C.p. În baza art. 291 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, condamnă pe inculpatul BOŞTINĂ DORU CĂTĂLIN la o pedeapsă de 3 luni închisoare. Face aplic. disp. art. 71, 64 lit. a teza a II-a şi lit. b C.p. În baza art. 33 lit. a - 34 lit. a Cod penal inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, de 3 luni închisoare. Face aplic. disp. art. 71, 64 lit. a teza a II-a şi lit. b C.p. În baza art. 81 C.p. suspendă condiţionat executarea pedepsei rezultante pe un termen de încercare de 2 ani şi 3 luni, stabilit conform art. 82 C.p. În baza art. 359 C.pr.pen. atrage atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 C.p. Face aplic. art. 71 al. 5 C.p. II. În baza art. 289 Cod penal condamnă pe inculpata POPA CARMEN MARILENA la o pedeapsă de 6 luni închisoare. Face aplic. disp. art. 71, 64 lit. a teza a II-a şi lit. b şi c C.p. În baza art. 85 Cod penal anulează suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 192 din 9 iulie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 2574 din 29 iunie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi contopeşte, potrivit art. 36 Cod penal pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată în cauza de faţă cu pedeapsa aplicată prin sentinţa penală nr. 192 din 9 iulie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 2574 din 29 iunie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inculpata având de executat 6 luni închisoare. În baza art. 289 Cod penal condamnă pe inculpata POPA CARMEN MARILENA la o pedeapsă de 6 luni închisoare. Face aplic. disp. art. 71, 64 lit. a teza a II-a şi lit. b şi c C.p. În baza art. 85 Cod penal anulează suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 192 din 9 iulie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 2574 din 29 iunie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi contopeşte, potrivit art. 36 Cod penal pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată în cauza de faţă cu pedeapsa aplicată prin sentinţa penală nr. 192 din 9 iulie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 2574 din 29 iunie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inculpata având de executat 6 luni închisoare. În baza art. 246 Cod penal condamnă pe inculpata POPA CARMEN MARILENA la o pedeapsă de 6 luni închisoare. Face aplic. disp. art. 71, 64 lit. a teza a II-a şi lit. b şi c C.p. În baza art. 85 Cod penal anulează suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 192 din 9 iulie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 2574 din 29 iunie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi contopeşte, potrivit art. 36 Cod penal pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată în cauza de faţă cu pedeapsa aplicată prin sentinţa penală nr. 192 din 9 iulie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 2574 din 29 iunie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inculpata având de executat 6 luni închisoare. În baza art. 33 lit. a - 34 lit. a Cod penal inculpata va executa pedeapsa cea mai grea, de 6 luni închisoare. În baza art. 81 C.p. suspendă condiţionat executarea pedepsei rezultante pe un termen de încercare de 2 ani şi 6 luni, stabilit conform art. 82 C.p. În baza art. 359 C.pr.pen. atrage atenţia inculpatei asupra disp. art. 83 C.p. Face aplic. art. 71 al. 5 C.p. În baza art. 14 alin. 3 lit.a Cod proc. pen. cu referire la art. 445 Cod proc. pen, dispune anularea înscrisurilor falsificate, respectiv actul constitutiv şi statutul fundaţiei “Everlex”, respectiv încheierea de autentificare nr. 4520/6.11.2003 şi încheierea de legalizare a semnăturii nr. 931375.11.2003, birou notar public POPA CARMEN MARILENA. În baza art. 14 cu referire la art. 346 Cod proc. pen., ia act că partea civilă, prin concluziile scrise, a renunţat la despăgubiri civile. În baza art. 199 alin. 3 Cod proc. pen., respinge ca nefondate cererile părţii civile de scutire, respectiv de reducere a cuantumului amenzii judiciare aplicate potrivit art. 198 alin. 2 Cod proc. pen.. În baza art. 191 alin. 1 şi 2 Cod proc. pen, obligă fiecare inculpat la câte 1000 lei cheltuieli judiciare statului. Cu recurs.
sursa: http://noulportal.just.ro/InstantaDosar.aspx?idInstitutie=2&d=MjAwMDAwMDAwMTkzMTMy